MASTER38 MASTER38 MASTER38 MASTER38 BOSSWIN168 BOSSWIN168 BOSSWIN168 BOSSWIN168 BOSSWIN168 COCOL88 COCOL88 COCOL88 COCOL88 MABAR69 MABAR69 MABAR69 MABAR69 MABAR69 MABAR69 MABAR69 MAHJONG69 MAHJONG69 MAHJONG69 MAHJONG69 RONIN86 RONIN86 RONIN86 RONIN86 RONIN86 RONIN86 RONIN86 RONIN86

Strategii pentru a face fata crizei (I)


1. Descoperirea unui nou segment sau reinventarea parțială sau totală a afacerii

În multe cazuri, clientela pe care micile afaceri se bazau nu mai are cum să beneficieze în mod direct de serviciile oferite de acestea. Astfel, business-urile s-au reorientat și și-au dezvoltat noi tehnologii de servire (online) sau segmente de piață pe care să le poată adresa în această perioadă. Iată câteva moduri în care diferiți antreprenori au ales să continue la distanță:

  • Cafenelele cu specific pentru părinți au dezvoltat, în paginile de facebook sau website, magazine online prin care vând produse destinate copiilor (jucării, cărți etc.). Unele au mers chiar un pic mai departe, apelând la spijinul clienților fideli care pot cumpăra vouchere de consum sau de organizare petreceri, valabile odată ce locația va fi redeschisă
  • Saloanele de înfrumusețare ”vând” clienților kituri de îngrijire acasă (formate din produse și consultanță) sau pur și simplu își închiriază clienților diferite aparaturi (de exemplu: mașinile de tuns)
  • Unii producători de haine își concentrează acum energiile și forța de muncă pe producția de echipamente de protecție (măști, combinezoane etc.)
  • O parte din producătorii de produse cosmetice și-au modificat liniile de producție astfel încât să poată produce dezinfectanți

2. Reinventarea modului de a ajunge la clienți

Mulți antreprenori, care nu au posibilitatea de se reinventa în această perioadă sau a crea noi produse sau servicii, au dat dovadă de foarte multă creativitate și tact în optimizarea canalului prin care produsele sau serviciile lor ajung la clienții finali. Iată câteva exemple: 

  • În cazul restaurantelor, care se bazau înainte de criză exclusiv pe contact direct cu consumatorul, am observat următoarele reacții la piață:
    • o parte continuă să-și răsfețe clienții oferindu-le serviciile și produsele gastronomice pe baza de comandă dezvoltându-și în site-urile proprii sau folosind instrumente facebook, platforme de comenzi unde afișează meniul ce va fi pregătit în zilele următoare și prin care preiau comenzi cu livrare a doua zi
    • Altele au decis să funcționeze pe meniu ”a la carte” înscriindu-se în platformele de profil specializate precum FoodPand, Glovo, UberEats etc.
  • Aprozarele s-au închis în offline și și-au deschis tarabe în online livrând legume și fructe proaspete la ușa clienților: 
    • principalul canal de reclamă și atragere a potențialilor clienți rămâne în această nișă Facebook-ul, însă unii și-au pregătit inclusiv site-uri proprii sau au aderat la platforme de sprijin create pentru producătorii români. Este o adevărată vânzoleală și pe grupurile de Facebook unde comunitatea încearcă să sprijine legumicultorii români și se organizează cu comenzi date prin aprozare, platforme sau direct la producător. 
    • din această categorie de comercianți și producători au câștigat rapid piață cei ce au oferit mai multe posibilități de plată, dincolo de cash:
      • Am întâlnit legumicultori care acceptă plata prin SMS 
      • Au sisteme variate de virament bancar: plata prin transfer bancar sau Revolut
      • Plata cu POS-ul mobil 
  • Ne-a impresionat și povestea unui mic magazin de cadouri al cărui principal avantaj de piață era relația pe care managerul reușea să clădească cu fiecare client. A încercat să-și păstreze această autenticitate și în online unde își ajuta clienții să facă alegerea cadoului potrivit folosind un chestionar dezvoltat prin Google Forms. Răspunsurile primite prin acest chestionar îi oferă cele mai bune indicii privind nevoia clientului, permițând livrarea rezultatelor așteptate și păstrarea unei relații apropiate cu clienții.
  • O altă poveste interesantă este cea a unui magazin de jucării care, de când s-a mutat în online, oferă copiilor posibilitatea de a face un tur virtual în magazin cu ajutorul aplicației FaceTime și de a-și alege astfel jucăria pe care și-o doresc. 
  • De creativitate au dat dovadă și sălile de fitness sau yoga care au în continuare grijă de sănătatea și starea fizică a clienților lor, mutându-și cursurile în online folosind aplicații precum Zoom sau Facebook Live
  • În segmentul floriștilor, am observat că cei ce își continuă activitatea și-au dezvoltat platforme online de comenzi flori și cadouri cu livrare acasă. Cei ce nu au această opțiune, au recurs la canalele existente de livrare, similar strategiei adoptate de restaurante. De exemplu, o seră de pe lângă București a reușit să-și comercializeze florile recoltate în această perioadă, cu pierderi minime, deschizându-se publicului larg prin înscrierea ofertei în platforma Glovo.